Insuficiența cardiacă: o afecțiune complexă și gravă, care afectează numeroase organe 

De prof. dr. Markus Wallner, doctor în științe medicale, FESC, FHFA, FAHA 

 

Insuficiența cardiacă este o afecțiune gravă, cronică, în care inima nu este capabilă să pompeze eficient sângele oxigenat la nivelul întregului organism. 

Insuficienta cardiaca

Aceasta afectează peste 60 de milioane de persoane din întreaga lume, inclusiv copii, și nu este o afecțiune a unui singur organ, ci mai degrabă un sindrom clinic complex, multisistemic, care poate cauza în cele din urmă disfuncții la nivel renal, hepatic, pulmonar și chiar la nivelul mușchilor scheletici. 

Aproximativ 1% dintre persoanele sub 55 de ani suferă de insuficiență cardiacă, în comparație cu 10% dintre persoanele cu vârsta de peste 70 de ani. Insuficiența cardiacă reprezintă o problemă majoră de sănătate publică și una dintre cele mai mari provocări ale medicinei moderne, motiv pentru care trebuie să inițiem o discuție în legătură cu aceasta și să creștem gradul de conștientizare. 

Cu cât oamenii vor fi informați pe larg mai din timp cu privire la factorii de risc - niveluri ridicate ale lipidelor sangvine, valori crescute ale tensiunii arteriale, fumat, obezitate și un stil de viață sedentar - cu atât vor fi capabili mai devreme să ia măsuri pentru a-și reduce riscul de a dezvolta insuficiență cardiacă. 

Conștientizarea simptomelor insuficienței cardiace este, de asemenea, esențială, în ceea ce privește stabilirea rapidă a diagnosticului. Insuficiența cardiacă este o boală progresivă, cu un prognostic foarte rezervat. Așadar, stabilirea unui diagnostic în timp util și inițierea imediată a tratamentului sunt esențiale pentru a îmbunătăți calitatea vieții, simptomele și prognosticul unei persoane. 

Așadar, care sunt semnele la care trebuie să fim atenți? 

Umflarea gambelor, a gleznelor și a picioarelor, dificultățile de respirație și dificultatea de a face exerciții fizice reprezintă semnele frecvente ale acestei afecțiuni. Alte simptome includ amețeli sau sincopă, palpitații și scăderea poftei de mâncare. 

Oricine prezintă oricare dintre aceste simptome trebuie să solicite imediat asistență medicală pentru a identifica cauzele care stau la baza acestora. Aceste cauze pot include de la boala coronariană, hipertensiune arterială și valvulopatii, până la afecțiuni genetice și afecțiuni autoimune. 

Astăzi, multe persoane suferă de insuficiență cardiacă și duc o viață împlinită.

 

  • Inima, rinichii și metabolismul nostru sunt strâns legate între ele, și lucrează împreună pentru a ne menține sănătoși.1 
  • Când unul dintre aceste organe este afectat, poate declanșa un efect de domino, cu repercusiuni asupra celorlalte organe.1 
  • Bolile care afectează aceste organe, cum ar fi diabetul zaharat de tip 2, afecțiunile cardiovasculare, insuficiența cardiacă și afecțiunile renale, au factori de risc comuni și sunt frecvent asociate.2,5,6 
  • Acest lucru înseamnă, de asemenea, că protejarea unui organ poate avea un impact pozitiv asupra celorlalte și poate reduce riscul de complicații ulterioare.
  • Diagnosticul și tratamentul precoce sunt esențiale pentru îmbunătățirea evoluției fiecărei boli și a stării generale de sănătate.3, 5 

 

 

Biografie

Prof. dr. Markus Wallner, doctor în științe medicale, FESC, FHFA, FAHA este medic specialist în medicină internă și cardiologie, cu supraspecializare în domeniul insuficienței cardiace la Universitatea de Medicină din Graz, Departamentul de Cardiologie. 

A fost, de asemenea, director științific zonal (Scientific Area Leader) la CBmed GmbH - Centrul pentru cercetarea biomarkerilor în medicină (CBmed GmbH - Center for Biomarker Research in Medicine) din Graz, Austria și deține poziția de profesor universitar cu angajare specială temporară la Facultatea de Medicină Lewis Katz a Universității Temple, Philadelphia, PA, SUA. 

Prof. dr. Wallner își dedică cea mai mare parte a timpului activității clinice, dar conduce și propriul grup de cercetare. Dorește să fie la curent cu cele mai recente descoperiri din domeniul său, astfel încât să poată oferi cel mai bun tratament pacienților săi.

 

Referințe: 

1 Schechter M, Melzer Cohen C, Yanuv I, et al. Epidemiology of the diabetes-cardio-renal spectrum: a cross-sectional report of 1.4 million adults. Cardiovascular Diabetology. 2022;21(1):104. doi:10.1186/s12933-022-01521-9

2 Non communicable diseases. https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/noncommunicable-diseases. Last accessed: October 2023. 

Vos T, Lim SS, Abbafati C, et al. Global burden of 369 diseases and injuries in 204 countries and territories, 1990–2019: a systematic analysis for the Global Burden of Disease Study 2019. The Lancet. 2020;396(10258):1204-1222. doi:10.1016/S0140-6736(20)30925-9

4  Wang H, Naghavi M, Allen C, et al. Global, regional, and national life expectancy, all-cause mortality, and cause-specific mortality for 249 causes of death, 1980–2015: a systematic analysis for the Global Burden of Disease Study 2015. The Lancet. 2016;388(10053):1459-1544. doi:10.1016/S0140-6736(16)31012-1

5 Luciani S, Agurto I, Holder R, Caixeta R, Hennis AJ. Integrated approach for noncommunicable disease management in the Americas. Revista Panamericana de Salud Pública. 2022;46:1. doi:10.26633/RPSP.2022.154

6 Norhammar A, Bodegard J, Eriksson JW, et al. Cost of healthcare utilization associated with incident cardiovascular and renal disease in individuals with type 2 diabetes: A multinational, observational study across 12 countries. Diabetes, Obesity and Metabolism. 2022;24(7):1277-1287. doi:10.1111/dom.14698